Test grila Relatii Publice

1. „Orice comunicare prezinta doua aspecte: , in asa fel incit cel de-al
doilea il include pe primul si, ca urmare, este o metacomunicare.”
a) informatia si argumentarea; b) forma si continutul; c) continutul si relatia.
2. Oricum, in comunicare, influenteaza continutul, se plaseaza la un nivel
superior, este metacomunicare. a) argumentatia; b) relatia; c) imaginatia.
3. Comunicarea publica se diferentiaza apoi in ceea ce se numeste pe de o parte relatii
publice, respective comunicare institutionala si politica, pe de alta publicitate si
marketing, respective comunicare comerciala, totul scufundat in mediul insasi al
comuncarii postmoderne care este comunicarea . a) politica; b) de
advertising; c) mediatica.
4. Propaganda inseamna in primul rind. Relatiile publice, in schimb, incearca sa convinga
publicul cu privire la obiectivele si strategiile unei institutii. a) argumentare; b)
persuasiune; c) indoctrinare.
5. Comunicarea publica este o comunicare legata de punerea in actiune a regulilor pe care
le stabileste societatea. a) binevoitoare; b) condescendenta; c) formala.
6. Comunicarea publica se bazeaza pe respectarea gradului de social inglobat
de mesaj. a) consens; b) travaliu; c) refuz.
7. Relatiile publice preiau in sens specializat si de masa o serie de activitati de informare
si transmitere a informatiilor care, pina la aparitia se desfasurau
empiric si restrins, in maniera comunicarii interpersonale, sau dogmatic si extins, in
maniera propagandei. a) scrisului; b) tiparului; c) mijloacelor de comunicare de masa.
8. Relatiile publice sunt un management al comunicarii care contribuie la stabilirea si
mentinerea comunicarii si, pe aceasta cale, la , intre o organizatie si
publicul ei. a) acceptarea reciproca si cooperarea; b) pace sociala si eficienta; c) armonie
si participare la decizii.
9. Realitatea se construieste prin . a) comunicare; b) putere; c)
cunoastere.
10. Este ceea ce se numeste persuasiune: modificarea prin , cu participarea
constiintei – adica prin asumarea libera a responsabilitatii – a convingerilor si atitudinilor,
pentru a obtine decizii, actiuni si comportamente conforme intentiilor sau intereselor
celui care persuadeaza. a) argumentare; b) comunicare; c) cunoastere.
11. Fiind , comunicarea este implicit manipulare. a) persuasiune; b)
seductie; c) constructoare de realitate.
12. Retorica aristotelica distinge moduri ale persuasiunii: ethos-ul, logos-ul si
pathos-ul, care pot fi ratasate la elemente de baza ale schemei comunicarii
(Jakobson). a) 2; b) 3; c) 4.
13. Manipularea in schimb apeleaza la , la ceea ce este soclul
operatiilor logice constiente, la ceea ce le este prealabil ca si program. a)credinta noastra;
b) gindirea noastra; c) programarea noastra.
14. Disonanta cognitiva se numeste senzatia de pe care individul o incearca
in cazul unei discrepante majore intre compartimentele activitatii sale psihice. a) rau
psihic; b) disconfort; c) durere psihica.
15. Astfel, din perspectiva mai apropiata de noi a analizei tranzactionale a lui Eric Berne,
seductia poate fi asimilata unei tranzactii . a) Parinte – Copil; b)
Adult – Adult; c) Copil – Parinte.
16. Negocierea este esentialmente o . Doar ca este o in care partile
sunt mai active si mai directe in ceea ce priveste interesele lor si ca asteapta anumite hotariri
urmate de consecinte. a) actiune; b) activitate; c) comunicare.
17. Cite tipuri de negociatori devin posibile conform teoriei jocurilor – cistig/pierdere,
pierdere/cistig, pierdere/pierdere si cistig/cistig – : a) doua; b) trei; c) patru; d) sase.
18. Succesul in negocieri este dependent de abilitatea noastra de a-i pe ceilalti. a)
convinge; b) persuada; c) seduce.
19. Cine a exersat in interpretarea limbajului corporal stie ca gesturile cu mina dusa la fata sunt in
general gesturi negative. Ele trebuie interpretate in relatie cu ceea ce a spus pentru
a sesiza eventualele contradictii si a descoperi cind oponentul nu va spune adevarul. a) mai
inainte; b) dupa aceea; c) in limbaj verbal.
20. este un semn inconstient din partea oponentului asupra dorintei lui de acord de
tipul „cistig eu, dar cistigi si tu”. (Invers, copierea – dar nu maimutarirea – gesturilor si pozitiilor
oponentului il va face pe acesta sa se simta confortabil.) a) „In oglinda”; b) „Coiful”; c)
„Bratele deschise”.
21. Cea mai buna formulare a propunerilor este cea care foloseste conditionalul:. a) „nici….,
nici….”; b) „sau…, sau…”; c) „daca…., atunci…”.
22. In negociere e preferabil sa si sa-l lasi pe celalalt negociator sa vorbeasca
ascultindu-l cu multa atentie si punind intrebari. a) taci; b) sa te gindesti la altceva; c)
planifici viitoarea runda.
23. Argumentarea nu vinde avantaje, pozitii sau bunuri, ci despre avantaje, pozitii sau
bunuri. a) cuvinte; b) idei; c) imagini.
24. Agentii comerciali, vinzatorii, negociatorii sunt invatati sa observe pozitia palmelor clientului
atunci cind argumenteaza ceva; se stie ca motivele intemeiate nu pot fi expuse decit cu a) pumnii
strinsi; b) degetele rasfirate; c) palmele deschise.
25. Intre promovare si comunicatia de marketing exista un raport de la a) esenta la fenomen; b)
parte la intreg; c) costuri la cistiguri.
26. Comunicarea poate urma o serie de directii – de sus in jos, de jos in sus si din/pe lateral.
Comunicarea este folosita pentru transmiterea mesajului superiorilor si
poate imbraca o varietate de forme, precum ar fi memo-urile, manualele de politici ale
organizatiei, buletine, ordinele directe si declaratiile cu privire la misiune. a) de sus in jos; b) de
jos in sus; c) din/pe lateral.
27. In comunicare prin se intelege fixarea in mintea clientilor si a celorlalti
parteneri ai afacerii a anumitor caracteristici definitorii pentru identitatea produsului /serviciului
oferit de o anumita companie. a) publicitate; b) advertising; c) pozitionare.
28. Studiul Decatur, realizat in 1945 sub auspiciile Biroului American de Cercetare Sociala
Aplicata si publicat ulterior de catre E. Katz si P. Lazarsfeld in Personal Influence: The Part
Played by People in the Flow of Communication, a demonstrat ca inclusiv pentru alegerile
cotidiene, de tipul cumparaturilor de alimente si produse casnice, exista . a)
experti specializati; b) indrumatori informati; c) lideri de opinie informali.
29. Misiunea sa este sa firma, sa-i dea o personalitate recunoscuta de toate
categoriile sale de public si o identitate distincta de cea a concurentei. a) laude; b) elogieze; c)
pozitioneze.
30. Comunicarea interna intr-o firma in dezvoltare conteaza nu doar din prisma motivarii si
antrenarii, ci si ca urmare a faptului ca propriii angajati reprezinta multiplicatori de la
exterior. a) identitate reala; b) imagine; c) identitate presupusa.
31. Este ideal ca orice angajat sa reflecte, in cercul din care face parte, compania unde lucreaza in
mod pozitiv, favorabil si mai ales . a) afectiv; b) puternic; c) convins.
32. Ideal este sa se reuseasca transformarea comunicarii descendente in comunicare prin
intilniri, week-end-uri comune, meciuri amicale etc. a) laterala; b) verticala; c) ocazionala.
33. Structura si dimensiune sunt variabile: de la una sau doua persoane, pina la sute de
persoane; media in SUA este de persoane. a) 7; b) 10; c) 15.
34. Dificultatile firmei de relatii publice provin mai ales din mare a clientilor.
a) pretentia; b) exigenta; c) diversitatea.
35. Brainstorming-ul efectiv este (Alex Osborne: a construi pe baza
ideilor altcuiva). a) colectiv; b) profitabil; c) manipulativ.
36. In acest context, cea mai buna actiune pe care un expert in relatii publice o poate
intreprinde este aceea de a media intre si imagine, adica de a credibiliza
organizatia si reprezentantii ei. a) perceptie; b) simboluri; c) identitate.
37. In relatiile dintre cele doua parti, expertul in relatii publice se bazeaza pe un mediator
care joaca rolul unei a treia parti si care este reprezentat de sau de alte grupuri
in stare sa medieze aceste relatii (experti, institutii de validare sau testare etc.). a)
proprietari; b) conducere; c) mass media.
38. Din perspectiva relatiilor publice, crizele afecteaza in primul rind unei
organizatii. a) identitatea reala; b) imaginea; c) identitatea presupusa.
39. Planul unei campanii de relatii publice intr-o situatie de criza trebuie sa stabileasca
purtatorul de cuvint si generala a mesajului care trebuie difuzat. a)
directia; b) semnificatia; c) modalitatea.
40. Purtatorul de cuvint sau expertul in comunicare este legat de jurnalist pentru ca e
interesat de promovarea organizatiei pe care o reprezinta, si invers
jurnalistul, mai ale in prima faza a unui proces de mediatizare, este legat de purtatorul de
cuvint pentru ca are nevoie de informatii de la sursa. a) identitatea reala a; b) imaginea; c)
identitatea presupusa a.

Leave a Reply