Test grila Relatii Publice

martie 21st, 2009

1. „Orice comunicare prezinta doua aspecte: , in asa fel incit cel de-al
doilea il include pe primul si, ca urmare, este o metacomunicare.”
a) informatia si argumentarea; b) forma si continutul; c) continutul si relatia.
2. Oricum, in comunicare, influenteaza continutul, se plaseaza la un nivel
superior, este metacomunicare. a) argumentatia; b) relatia; c) imaginatia.
3. Comunicarea publica se diferentiaza apoi in ceea ce se numeste pe de o parte relatii
publice, respective comunicare institutionala si politica, pe de alta publicitate si
marketing, respective comunicare comerciala, totul scufundat in mediul insasi al
comuncarii postmoderne care este comunicarea . a) politica; b) de
advertising; c) mediatica.
4. Propaganda inseamna in primul rind. Relatiile publice, in schimb, incearca sa convinga
publicul cu privire la obiectivele si strategiile unei institutii. a) argumentare; b)
persuasiune; c) indoctrinare.
5. Comunicarea publica este o comunicare legata de punerea in actiune a regulilor pe care
le stabileste societatea. a) binevoitoare; b) condescendenta; c) formala.
6. Comunicarea publica se bazeaza pe respectarea gradului de social inglobat
de mesaj. a) consens; b) travaliu; c) refuz.
7. Relatiile publice preiau in sens specializat si de masa o serie de activitati de informare
si transmitere a informatiilor care, pina la aparitia se desfasurau
empiric si restrins, in maniera comunicarii interpersonale, sau dogmatic si extins, in
maniera propagandei. a) scrisului; b) tiparului; c) mijloacelor de comunicare de masa.
8. Relatiile publice sunt un management al comunicarii care contribuie la stabilirea si
mentinerea comunicarii si, pe aceasta cale, la , intre o organizatie si
publicul ei. a) acceptarea reciproca si cooperarea; b) pace sociala si eficienta; c) armonie
si participare la decizii.
9. Realitatea se construieste prin . a) comunicare; b) putere; c)
cunoastere.
10. Este ceea ce se numeste persuasiune: modificarea prin , cu participarea
constiintei – adica prin asumarea libera a responsabilitatii – a convingerilor si atitudinilor,
pentru a obtine decizii, actiuni si comportamente conforme intentiilor sau intereselor
celui care persuadeaza. a) argumentare; b) comunicare; c) cunoastere.
11. Fiind , comunicarea este implicit manipulare. a) persuasiune; b)
seductie; c) constructoare de realitate.
12. Retorica aristotelica distinge moduri ale persuasiunii: ethos-ul, logos-ul si
pathos-ul, care pot fi ratasate la elemente de baza ale schemei comunicarii
(Jakobson). a) 2; b) 3; c) 4.
13. Manipularea in schimb apeleaza la , la ceea ce este soclul
operatiilor logice constiente, la ceea ce le este prealabil ca si program. a)credinta noastra;
b) gindirea noastra; c) programarea noastra.
14. Disonanta cognitiva se numeste senzatia de pe care individul o incearca
in cazul unei discrepante majore intre compartimentele activitatii sale psihice. a) rau
psihic; b) disconfort; c) durere psihica.
15. Astfel, din perspectiva mai apropiata de noi a analizei tranzactionale a lui Eric Berne,
seductia poate fi asimilata unei tranzactii . a) Parinte – Copil; b)
Adult – Adult; c) Copil – Parinte.
16. Negocierea este esentialmente o . Doar ca este o in care partile
sunt mai active si mai directe in ceea ce priveste interesele lor si ca asteapta anumite hotariri
urmate de consecinte. a) actiune; b) activitate; c) comunicare.
17. Cite tipuri de negociatori devin posibile conform teoriei jocurilor – cistig/pierdere,
pierdere/cistig, pierdere/pierdere si cistig/cistig – : a) doua; b) trei; c) patru; d) sase.
18. Succesul in negocieri este dependent de abilitatea noastra de a-i pe ceilalti. a)
convinge; b) persuada; c) seduce.
19. Cine a exersat in interpretarea limbajului corporal stie ca gesturile cu mina dusa la fata sunt in
general gesturi negative. Ele trebuie interpretate in relatie cu ceea ce a spus pentru
a sesiza eventualele contradictii si a descoperi cind oponentul nu va spune adevarul. a) mai
inainte; b) dupa aceea; c) in limbaj verbal.
20. este un semn inconstient din partea oponentului asupra dorintei lui de acord de
tipul „cistig eu, dar cistigi si tu”. (Invers, copierea – dar nu maimutarirea – gesturilor si pozitiilor
oponentului il va face pe acesta sa se simta confortabil.) a) „In oglinda”; b) „Coiful”; c)
„Bratele deschise”.
21. Cea mai buna formulare a propunerilor este cea care foloseste conditionalul:. a) „nici….,
nici….”; b) „sau…, sau…”; c) „daca…., atunci…”.
22. In negociere e preferabil sa si sa-l lasi pe celalalt negociator sa vorbeasca
ascultindu-l cu multa atentie si punind intrebari. a) taci; b) sa te gindesti la altceva; c)
planifici viitoarea runda.
23. Argumentarea nu vinde avantaje, pozitii sau bunuri, ci despre avantaje, pozitii sau
bunuri. a) cuvinte; b) idei; c) imagini.
24. Agentii comerciali, vinzatorii, negociatorii sunt invatati sa observe pozitia palmelor clientului
atunci cind argumenteaza ceva; se stie ca motivele intemeiate nu pot fi expuse decit cu a) pumnii
strinsi; b) degetele rasfirate; c) palmele deschise.
25. Intre promovare si comunicatia de marketing exista un raport de la a) esenta la fenomen; b)
parte la intreg; c) costuri la cistiguri.
26. Comunicarea poate urma o serie de directii – de sus in jos, de jos in sus si din/pe lateral.
Comunicarea este folosita pentru transmiterea mesajului superiorilor si
poate imbraca o varietate de forme, precum ar fi memo-urile, manualele de politici ale
organizatiei, buletine, ordinele directe si declaratiile cu privire la misiune. a) de sus in jos; b) de
jos in sus; c) din/pe lateral.
27. In comunicare prin se intelege fixarea in mintea clientilor si a celorlalti
parteneri ai afacerii a anumitor caracteristici definitorii pentru identitatea produsului /serviciului
oferit de o anumita companie. a) publicitate; b) advertising; c) pozitionare.
28. Studiul Decatur, realizat in 1945 sub auspiciile Biroului American de Cercetare Sociala
Aplicata si publicat ulterior de catre E. Katz si P. Lazarsfeld in Personal Influence: The Part
Played by People in the Flow of Communication, a demonstrat ca inclusiv pentru alegerile
cotidiene, de tipul cumparaturilor de alimente si produse casnice, exista . a)
experti specializati; b) indrumatori informati; c) lideri de opinie informali.
29. Misiunea sa este sa firma, sa-i dea o personalitate recunoscuta de toate
categoriile sale de public si o identitate distincta de cea a concurentei. a) laude; b) elogieze; c)
pozitioneze.
30. Comunicarea interna intr-o firma in dezvoltare conteaza nu doar din prisma motivarii si
antrenarii, ci si ca urmare a faptului ca propriii angajati reprezinta multiplicatori de la
exterior. a) identitate reala; b) imagine; c) identitate presupusa.
31. Este ideal ca orice angajat sa reflecte, in cercul din care face parte, compania unde lucreaza in
mod pozitiv, favorabil si mai ales . a) afectiv; b) puternic; c) convins.
32. Ideal este sa se reuseasca transformarea comunicarii descendente in comunicare prin
intilniri, week-end-uri comune, meciuri amicale etc. a) laterala; b) verticala; c) ocazionala.
33. Structura si dimensiune sunt variabile: de la una sau doua persoane, pina la sute de
persoane; media in SUA este de persoane. a) 7; b) 10; c) 15.
34. Dificultatile firmei de relatii publice provin mai ales din mare a clientilor.
a) pretentia; b) exigenta; c) diversitatea.
35. Brainstorming-ul efectiv este (Alex Osborne: a construi pe baza
ideilor altcuiva). a) colectiv; b) profitabil; c) manipulativ.
36. In acest context, cea mai buna actiune pe care un expert in relatii publice o poate
intreprinde este aceea de a media intre si imagine, adica de a credibiliza
organizatia si reprezentantii ei. a) perceptie; b) simboluri; c) identitate.
37. In relatiile dintre cele doua parti, expertul in relatii publice se bazeaza pe un mediator
care joaca rolul unei a treia parti si care este reprezentat de sau de alte grupuri
in stare sa medieze aceste relatii (experti, institutii de validare sau testare etc.). a)
proprietari; b) conducere; c) mass media.
38. Din perspectiva relatiilor publice, crizele afecteaza in primul rind unei
organizatii. a) identitatea reala; b) imaginea; c) identitatea presupusa.
39. Planul unei campanii de relatii publice intr-o situatie de criza trebuie sa stabileasca
purtatorul de cuvint si generala a mesajului care trebuie difuzat. a)
directia; b) semnificatia; c) modalitatea.
40. Purtatorul de cuvint sau expertul in comunicare este legat de jurnalist pentru ca e
interesat de promovarea organizatiei pe care o reprezinta, si invers
jurnalistul, mai ale in prima faza a unui proces de mediatizare, este legat de purtatorul de
cuvint pentru ca are nevoie de informatii de la sursa. a) identitatea reala a; b) imaginea; c)
identitatea presupusa a.

Intrebarile testului grila pentru disciplina Comunicare si Negociere in Afaceri

iunie 7th, 2008

Intrebarile testului grila pentru disciplina Comunicare si Negociere in Afaceri

 

 

1. De ce sunt importante problemele si tehnicile comunicarii? a) pentru ca e o trasatura specific umana; b) pentru a avea succes in viata; c) pentru a avea succes in profesie; d) pentru a sti sa vorbim si scriem

 

2. Ce inseamna a comunica? a) a spune; b) a scrie; c) a influenta; d) a stabili legaturi

 

3. Cite elemente/instante are situatia comunicationala? a) 2; b) 3; c) 4; d) 6.

 

4. Enumerati elementele/instantele situatiei comunicationale

 

5. Cite functii indeplineste mesajul in situatia comunicationala?  a) 2; b) 3; c) 4; d) 6

 

6. Enumerati functiile indeplineste de mesaj in situatia comunicationala  

 

7. Descrieti grafic pozitia emitatorului si a receptorului in situatia comunicationala ideala: „a intelege pe cineva mai bine decât s-a inteles el insusi”: a) doua cercuri paralele; b) doua cercuri suprapuse; c) cercul receptorului mai mare decit cercul emitatorului; d)  cercul emitatorului mai mare decit cercul receptorului;

 

8. Descrieti grafic pozitia emitatorului si a receptorului in situatia comunicationala ideala:  ” a vorbi fiecaruia pe limba lui”: a) doua cercuri paralele; b) doua cercuri suprapuse; c) cercul receptorului mai mare decit cercul emitatorului; d)  cercul emitatorului mai mare decit cercul receptorului;

 

9. De unde provine abilitatea de a comunica? a) e darul lui Dumnezeu; b) din invatare; c) din zestrea genetica; d) atit din invatare, cit si din zestrea genetica

 

10. Cite tipuri principale de semne exista? a) 4; b) 2; c) 3; d) 7

 

11. Enumerati tipurile principale de semne

 

12. Cum se numesc semnele intre semnificatul si semnificantul carora exista un raport cauzal? a) cauze; b) conditii; c) efecte; d) indici

 

13. Cum se numesc semnele intre semnificatul si semnificantul carora exista un raport de analogie? a) metafore; b) metonimii; c) analogii; d) icon-uri

 

14. Cum se numesc semnele intre semnificatul si semnificantul carora exista un raport stabilit conventional? a) indici; b) icon-uri; c) simboluri

 

15. De ce e preferabil sa incepem studiul comunicarii din perspectiva interpretarii si intelegerii ? a) pentru ca asta este ordinea din manual; b) pentru ca interpretarea si intelegerea sunt mai ample decât exprimarea sentimentelor si formularea ideilor; c) pentru ca e mai bine sa ascultam mai intii;d) pentru ca asa e politicos. (p. 14)

 

16. Cum se numeste teoria interpretarii? a) hermeneutica; b) comprehensiune; c) explicitate; d) semiologie.

 

17. In raport cu situatia comunicationala, interpretarea are in vedere: contextul, subtextul si                                . a) dorinta; b) intentia; c) pretextul; d) decizia.

 

18. In ceea ce priveste situatia comunicationala in raport cu mesajul, interpretarea are in vedere la ce                              raspunde mesajul? a) dorinta; b) intentie; c) intrebare; d) problema.

 

19. In ceea ce priveste mesajul (textul): intelegerea merge de la                                  a) emitator la receptor; b) receptor la emitator; c) parti la intreg; d) parti la intreg si de la intreg la parti.

 

20. Regula hermeneutica principala este aceea de a                                 a) asculta cu maxima atentie pe celalalt; b) te pune in locul celuilalt; c) nu vorbi neintrebat; d) te gândi la ceea ce spune celalalt.

 

21. Solutia optima pentru eficientizarea lecturii este sa ne organizam lecturile dupa doua trepte de viteza diferite:                          a) lectura rapida; b) scanare; c) citire superficiala; d) lectura aprofundata.

 

22. Care credeti ca este cea mai importanta indicatie de limbaj verbal in ascultarea activa?  a) puneti intrebari deschise; b) parafrazati; c) incurajati si manifestati-va empatia; d) rezumati.

 

23. Care credeti ca este cea mai importanta indicatie de limbaj verbal in ascultarea activa?  a) fiti atenti la contactul vizual; b) fiti atenti la limbajul corporal; c) fiti atenti ladistanta interpersonala; d) fiti atenti la imbracamintea celuilalt.

 

24. Metacomunicarea („metalimbajul”) ne propune interpretarea cuvintelor si expresiilor pentru                                                                    a) a ne intelege mai bine cu ceilalti; b) a ghici intentiile si ideile vorbitorului; c) pentru a descoperi subtextul mesajului; d) pentru a ne arata superioritatea.

 

25. Ce transmite limbajul corporal? a) continuturi analogice; b) continuturi digitale; c) informatii; d) atitudini.

 

26. Ce semnifica gestul de a sta cu mâinile incrucisate? a) ca ii este frig; b) ca se apara; c) ca hainele sunt prea largi;d) ca vrea sa para interesant.

 

27. Ce semnifica gestul de a sta cu picioarele incrucisate? a) ca ii este frig; b) ca se apara; c) ca hainele sunt prea largi;d) ca vrea sa para interesant.

 

28. Ce semnifica gestul de a se lovi cu mâna peste frunte? a) ca regreta; b) ca se apara; c) ca are o idee; d) ca vrea sa para interesant.

 

29. Ce semnifica gestul de a se lovi cu mâna peste ceafa? a) ca regreta; b) ca se apara; c) ca are o idee; d) ca vrea sa para interesant.

 

30. Ce semnifica gestul de a se trage de ureche? a) ca regreta ceea ce aude; b) ca il jeneaza ceva acolo; c) ca a auzit ceva; d) ca are o idee.

 

31. Ce semnifica gestul de a se trage de nas? a) ca regreta ceea ce aude; b) ca il jeneaza ceva acolo; c) ca a auzit ceva; d) ca si-ar fi dorit mai multa intuitie.

 

32. Ce semnifica gestul de a se scarpina pe gât sau de a trage de gulerul camasii pentru a-l largi? a) ca regreta ceea ce aude; b) ca il jeneaza ceva acolo; c) ca a auzit ceva; d) ca se simte strâmtorat de situatie.

 

33. Ce semnifica gestul de a privi deasupra liniei ochilor? a) ca regreta ceea ce aude; b) ca are in fata ochilor o imagine; c) ca a auzit ceva; d) ca are o idee.

 

34. Cum trebuie interpretate gesturile limbajului corporal? a) unul câte unul; b) in functie de context; c) grupat; d) dupa intuitia de moment.

 

35. Ce insemna distantele interpersonale in limbaj corporal?  a) distantele in limita carora poate fi receptat limbajul; b) distantele in limita carora poate fi interpretat limbajul; c) distantele de politete;d) semnele in limbaj corporal ale relatiilor interpersonale.

 

36.De ce trebuie sa consideram comunicarea drept o forma de actiune? a) pentru ca asa scrie in manual; b) pentru ca unele teorii sustin acest lucru; c) pentru ca putem astfel organiza mai bine comunicarea; d) pentru ca prin comunicare reusim sa realizam ceva la fel ca prin orice actiune.

 

37. Ce coteaza cel mai mult pentru o comunicare eficienta? a) intuitia; b) controlul si programarea; c) calitatile personale; d) programarea si controlul.

 

38. O buna comunicare se defineste prin aceea ca mesajul emis corespunde. a) intentiilor vorbitorului; b) mesajului receptat c) intentiilor ascultatorului; d) bunei comunicari.

 

39. Comunicarea inseamna emiterea unui mesaj verbal insotit de           a) argumente; b) sinceritate; c) componente neverbale; d) privire, zimbet, gesturi.

 

40. Pentru ameliorarea laturii verbale a mesajului: a) exprimati ceea ce ginditi cit mai direct, precis si simplu posibil; b) nu transmiteti decit putine informatii deodata; c) fiti sinceri; d) fiti calmi.

 

41. Pentru ameliorarea laturii nonverbale a mesajului (pentru limbajul corporal): a) trebuie sa fiti constienti de impactul elementelor neverbale asupra sensului mesajului

b) trebuie sa aratati bine; c) trebuie sa observati si sa interpretati adecvat mesajul interlocutorilor; d) trebuie sa fiti bine imbracat.

 

42. Cuvintele pot avea multiple semnificatii, dar sunt lipsite in general de                          , pe cind fraza/propozitia alcatuita din cuvinte are                                  . a) rezonanta si implicatie; b) sentimente si argumente; c) informatii si emotii; d) sens si referinta.

 

43. Tipurile discursurilor sau mesajelor se stabilesc in functie de: a) prezenta, proximitatea, departarea sau absenta interlocutorului; b) existenta sau nu a schimbului de mesaje; c)  faptul daca sunt scrise sau rostite; d) faptul daca sunt ascultate sau citite.

 

44. Cele doua mai importante tipuri ale CV-ului sunt: a) biografic; b) cronologic; c) fictional; d) functional.

 

45. Cu cit esti mai in vârsta sau intr-o pozitie mai buna CV-ul trebuie sa fie mai          . a) bogat; b) frumos; c) scurt; d) lung.

 

46. Alcatuiti CV-ul pentru a raspunde la intrebarea implicita a angajatorului:                                                          . a) cât de mult va va place voua; b) si cât de mult o sa-i placa lui; c) cât de eficient veti fi; d) si cât de bine va veti integra in organizatia sa.

 

47. In CV mentioneaza mai degraba realizari                                                        decât responsabilitati pentru ca abilitatile si priceperea sunt mai apreciate decât experienta. a) cantitative si calitative; b) spectaculoase si decisive; c) decât experienta si mai degraba ce ai facut efectiv; d) care sa te puna in lumina si sa-ti arate valoarea.

 

48. CV-ul e preferabil sa contina doar informatii pozitive, orice altceva poate fi explicat mai bine a) in scrisoarea de intentie; b) in scris; c) la interviu; d) la o discutie particulara.

 

49. E important sa treci in CV realizarile din activitatile non-profit sau neprofesionale, pentru ca ele exprima calitatile tale de   a) inteligenta si profesionalism; b) harnicie si eficienta; c) respectabilitate si sociabilitate; d) a fi pe faza si a profita de context.

 

50. Scrisoarea de intentie insoteste CV-ul ca sa arate ca ati inteles caracteristicile postului si sa indice motivele pentru care cererea voastra trebuie a) tratata cuviincios; b) luata in considerare; c) oferita sefului de personal; d) aratata directorului.

 

51. Considera interviul nu ca un schimb de informatii, ci ca pe o a) afacere; b) intâlnire; c) discutie sincera; d) actiune.

 

52. O alta metoda buna pentru nevoile urgente de redactare a unui text sau a unei expuneri dar care functioneaza foarte bine si in elaborarea dizertatiilor pentru cei care au o cunoastere detaliata a temei si problemelor este  a) „schema arborescenta”; b) „planul in trepte”; c) „planul in scara”; d) „schema in spirala”.

 

53. Organizarea lucrarii presupune respectarea unei a) bipartitii; b) tripartitii; c) cvadripartitii; d) monopartitii.

 

54. In cazul expunerii accentul este pe transmiterea de informatii, in cazul prezentarii pe construirea unei anumite a) relatii; b) optiuni; c) decizii; d) argumentatii.

 

55. Desigur, Cicero vorbeste in general despre orator ca si cum ar vorbi despre un actor. Dar in cea mai mare masura oratorul este                          atunci când face o prezentare.

a) simpatic; b) ambitios; c) intelectual; d) actor.

 

56. Anumite cuvinte trebuie spuse pentru ca personajul doreste ceva iar pronuntarea cuvintelor il va ajuta sa obtina ceea ce doreste. La fel cel care vorbeste: el trebuie sa actioneze prin vorbele sale asupra publicului, sa-l convinga sa gindeasca, sa simta sau

a) sa doreasca ; b) sa faca ceva; c) sa câstige; d) sa invinga.

 

57. Principiul unei prezentari este: In loc de “despre ce vreau sa vorbesc?”, intreaba-te

a) “oare ce au nevoie sa auda?”; b) „oare ce au ei de câstigat”; c) „oare ce au ei de pierdut”; d) „oare ce au ei de economisit”.

 

58. Pentru ca orice comunicare orala este mai degraba relatie decit continut, nu conteaza atit ce spui, a) ci argumentatia; b) ci cum spui; c) ci ideile; d) ci adevarul.

 

60. In comunicarea orala inteleasa ca relatie, personalitatea, adica stilul existential este o o importanta primordiala Nu comunici celorlalti ce stii, nu comunici celorlalti ce vrei, ci comunici celorlalti ceea a) poti; b) vrei; c) ce esti; d) ce esti motivat.

 

61. Intr-un discurs inceputul si incheierea sunt esentiale; indata ce le ai, poti a) sa te odihnesti; b) sa faci altceva; c) redacta restul; d) pronunta discursul.

 

62. Oratorul trebuie sa fie un actor al vorbirii. Asa cum inca Cicero ne atrage atentia, actiunea oratorica se bazeaza mult pe a) elocinta corpului; b) argumentatia inteligenta; c) imaginile frumoase; d) gândurile inaltatoare.

 

63. Demonstratia este o operatie mentala de logica deductiva care organizeaza propozitiile legindu-le una de alta in chip a) inteligent si frumos; b) ordonat si metodic; c) organizat ti in trepte; d) evident si necesar.

 

64. A sti cind sa argumentezi este la fel de important ca a sti cum sa

a) procedezi; b) gândesti; c) argumentezi ; d) te impui.

 

65. Rationamentul este punerea in relatie a doua judecati pentru a obtine drept concluzie o a treia judecata. Contine numai trei termeni: major, minor, mediu; termenul mediu nu poate aparea in concluzie. Adevarul concluziei decurge din adevarul a) termenului major; b) termenului minor; c) termenului mediu; d) ambelor premise.

 

66. Argumentul de succesiune este un argument care merge: a) de la esenta la manifestarile sale; b) de la cauza la efect; c) de la evenimentul empiric particular la gegea generala; d) de la simplu la complex.

 

67. Argumentul de coexistenta este un argument care merge: a) de la esenta la manifestarile sale; b) de la cauza la efect; c) de la evenimentul empiric particular la gegea generala; d) de la simplu la complex.

68. Argumentarea prin exemplu este o argumentare care merge: a) de la esenta la manifestarile sale; b) de la cauza la efect; c) de la evenimentul empiric particular la gegea generala; d) de la simplu la complex.

 

 

69. Stilul este: a) o maiestrie a scrierii; b) o creativitate expresiva personala; c) o incercare dificila; d) un dar al lui Dumnezeu.

 

70. Cite axiome ale comunicarii a formulat Paul Watzlawick (Scoala de la Palo Alto)? a) 4; b) 2; c) 3; d) 7

 

71. „Orice comunicare prezinta doua aspecte:                         , in asa fel incât cel de-al doilea il include pe primul si, ca urmare, este o metacomunicare.”

a) informatia si argumentarea; b) forma si continutul; c) continutul si relatia; d) relatia si informatia

 

72. „Fiintele umane folosesc doua moduri de comunicare:                         . Limbajul        poseda o sintaxa logica foarte complexa si foarte comoda, dar e lipsita de o semantica adecvata relatiei. in schimb, limbajul             poseda semantica, dar nu si sintaxa adecvata unei definiri neechivoce a relatiilor”  a) oral si scris; b) logic si poetic; c) matematic si literar; d) digital si analogic

 

73. „Orice schimb (tranzactie) in comunicare este                        , dupa cum se bazeaza pe egalitate sau pe diferenta.” a) in cistig sau in pierdere; b) simetric sau complementar; c) avantajos sau dezavantajos; d) corect sau incorect

 

74. „Natura si durata unei relatii depind de                          de comunicare intre parteneri.”

a) punctarea secventelor; b) intensitatea legaturilor; c) puterea raporturilor; d) forta sentimentelor

 

75. Cum se incepe o conversatie: a) direct si transsnt; b) nu se incepe negativ, nici abrupt; c) cu asertiuni; d) cu  intrebari

 

76. Cum mentinem conversatia fluenta: a) vorbind mult; b) folosind ascultarea activa si participativa; c) folosind informatiile care ne sunt oferite in raspuns; d) spunind interlocutorului ca avem timp suficient

 

77. Ce este Analiza Tranzactionala (AT) a lui Erich Berne? a) o analiza a afacerilor; b) o analiza a schimburilor comerciale; c) o analiza a starilor eului; d) o analiza a schimburile de cuvinte, de mesaje sau de stimuli

 

78. Intre cine si cine are loc comunicarea conform Analizei Tranzactionale (AT) a lui Erich Berne? a) intre emitator si receptor; b) intre destinator si destinatar; d) intre orice persoane diferite; d) intre diferitele stari ale eului celor doi interlocutori

 

79. Ce trebuie evitat in comunicarea asertiva? a) simptomul verbal al bucuriei; b) simptomul verbal al umilintei; c) simptomul verbal al al agresiunii; d) simptomul verbal al entuziasmului

 

80. Ce este comunicarea cu sinele din punctul de vedere al Programarii Neuro-Lingvistice? a) când nu le spui celorlalti ce gândesti despre ei; b) planurile tale ascunse; c) dorintele tale ascunse; d) comunicarea cu straturile profunde si inconstiente ale aparatului psihic. (p. 120-penultimul paragraf p. 121)

 

81. Ce asociere se stabileste intre cuvinte si perceptii, in general intre harta lumii din mintea noastra si canalele senzoriale prin care percepem lumea? a) buna; b) rea; c) disociativa d) selectiv preferentiala (primul paragraf p. 123-p.125)

 

82. Cum putem influenta prin cuvinte starile emotionale ale propriei constiinte? a) fara vointa noastra; b) prin vointa noastra; c) folosind limbajul pozitiv; d) vorbind frumos. (p. 126– p. 128)

 

83. Prin ce tehnici putem comunica cu inconstientul nostru? a) strigând tare; b) vorbind oglinzii; c) folosind autosugestia;d) cântând. (p. 128– p. 131)

 

84. In ce scop este folosit procedeul oglindirii in Programarea Neuro-Lingvistica? a) pentru a ne corecta tinuta; b) pentru a arata bine; c) pentru a crea un raport; d) in scopuri de antrenament. (p. 134– p. 136)

 

 

85. In ce rezida diferenta comunicationala de gen dintre barbati si femei? a) barbatii sunt mai puternici; b) femeile sunt mai frumoase; c) barbatii gândesc spatial; d) femeile gândesc relationar. (p. 136– p.143)

 

86. Vorbirea                          este o specialitate a femeilor si are un scop precis: sa construiasca noi relatii interumane si legaturi cu ceilalti evitând orice forma de agresivitate, certuri sau pareri contrare (la fel procedeaza si orientalii). a) directa; b) pe ocolite; c) sentimentala; d) logica.

 

87. Barbatul nu se poate concentra in acelasi timp pe limbajul corporal si pe cel. Pentru ei este mai importanta logica termenilor. a) semantic; b) scris; c) sentimental; d) rational.

 

88. Negocierea este esentialmente o                          . Doar ca este o                     in care partile sunt mai active si mai directe in ceea ce priveste interesele lor si ca asteapta anumite hotarâri urmate de consecinte. a) incercare; b) activitate; c) comunicare; d) actiune.

 

89. Cite tipuri de negociatori devin posibile conform teoriei jocurilor – câstig/pierdere,  pierdere/câstig, pierdere/pierdere si câstig/câstig  – :     a) doua; b) trei; c) patru; d) sase.

 

90. Succesul in negocieri este dependent de abilitatea noastra de a-i                pe ceilalti. a) convinge; b) persuada; c) seduce; d) manipula.

 

91. Cine a exersat in interpretarea limbajului corporal stie ca gesturile cu mina dusa la fata sunt in general gesturi negative. Ele trebuie interpretate in relatie cu ceea ce a spus                         pentru a sesiza eventualele contradictii si a descoperi când oponentul nu va spune adevarul.  a) mai inainte; b) dupa aceea; c) in scris; d) in limbaj verbal.

 

92.                    este un semn inconstient din partea oponentului asupra dorintei lui de acord de tipul „câstig eu, dar câstigi si tu”. (Invers, copierea – dar nu maimutarirea – gesturilor si pozitiilor oponentului il va face pe acesta sa se simta confortabil.) a) „In oglinda”; b) „Coiful”; c) „Bratele deschise”; d) „Asezarea relaxata”.

 

93. Cea mai buna formulare a propunerilor este cea care foloseste conditionalul:. a) „nici…., nici….”; b) „sau…, sau…”; c) „ori…, ori…”; d) „daca…., atunci…”.

 

94. In negociere e preferabil sa                       si sa-l lasi pe celalalt negociator sa vorbeasca ascultându-l cu multa atentie si punând intrebari. a) taci; b) sa te gândesti la altceva; c) vorbesti tu mai putin; d) planifici viitoarea runda.

 

95. Argumentarea nu vinde avantaje, pozitii sau bunuri, ci              despre avantaje, pozitii sau bunuri. a) cuvinte; b) idei; c) imagini; d) dorinte.

 

96. Agentii comerciali, vânzatorii, negociatorii sunt invatati sa observe pozitia palmelor clientului atunci când argumenteaza ceva; se stie ca motivele intemeiate nu pot fi expuse decât cu a) pumnii strânsi; b) degetele rasfirate; c) degetul gros ridicat; d) palmele deschise.

 

97. Aceasta este una dintre cele mai bune tehnici pentru a-i face sa raspunda la propria obiectie. Da rezultate mai ales in cazul cumparaturilor facute de un cuplu. a) accepta obiectia si asteapta; b) gaseste imediat contra-argumente; c) da o replica spontana; d) da o replica gândita.

 

98. Când faceti o vânzare vindeti                        produsului, nu caracteristicile lui. a) costurile; b) câstigurile; c) avantajele; d) riscurile.

 

99. Intre promovare si comunicatia de marketing exista un raport de la a) esenta la fenomen; b) parte la intreg; c) cauza la efect; d) costuri la câstiguri.

 

100. Ideal este sa se reuseasca transformarea comunicarii descendente in comunicare        prin intâlniri, week-end-uri comune, meciuri amicale etc. a) laterala; b) verticala; c) ascendenta; d) ocazionala.

 

Subiecte Comunicare si gen

mai 25th, 2008

Subiectele, 9 la numar, sunt formulate pentru a permite o discutie pe seama cartii Amurgul iubirii

1. Limitele si deschiderile unei hermeneutici a iubirii

2. „A iubi iubirea”: obstacolul si intensitatea emotionala in iubirea pasiune

3. Relatiile de inrudire si apetenta individuala: nasterea subiectului modern

4. Teoria imanenta a dorintei si aparitia alteritatii

5. Dorinta metafizica” (René Girard) ca „dorinta triunghiulara”

6. Iubirea romantica: Caminul burghez – castelul secolului al XIX-lea

7. Poate fi mitul lui Oedip un mit al iubirii ?

8. Triumful corpului asupra sufletului

9. Iubire si comunicare corporala

bibliografie pentru Comunicare si gen (Hermeneutica iubirii)

martie 15th, 2008

Comunicare de gen

(sau: Hermeneutica iubirii ca relatie interpersonala Disolutia modelului metafizic occidental al iubirii si impunerea relatiilor de gen)

prof. dr. Aurel Codoban

Acest curs in lucru si de lucru este o extensie aplicativa a cursului de hermeneutica. Justificarea lui metodologica este intemeiata nietzscheniano?heideggerian de caracterul fundamental al interpretarii in constituirea lumii. Decuparea unui atare obiect ? cum este iubirea ? apartine contextului actual al filosofiei. Miza acestei interpretari este multipla, rezidind in principal in instalarea unei practici diferite a meditatiei filosofice si in degajarea unor semnificatii si sensuri ale iubirii adecvate contextului filosofic postmodern. Ca forma existentiala occidentala, iubirea este considerata produsul religiei, filosofiei si literaturii occidentale. Cele trei teorii ale dorintei pe care le investighez sint cele ale lui Platon, Spinoza si Freud. Evolutia lor ne conduce spre alteritate, de la teoriile biologice ale sexualitatii, prin constructia culturala a genurilor spre alteritatea asa cum o gindeste Levinas. O alta sursa a formei postmoderne a iubirii este religioasa: magia erotica pe de o parte si mistica iubirii pasiune cultivata de trubadurii occitani. Dezordinea amoroasa a modernitatii tirzii face din iubire o economie a darului introdusa in economia schimbului (sau a furtului), o compensatie la excesiva dezvoltarea a intimitatii subiectului si sursa unei dictaturi monoteiste a unuia dintre euri in pluralitatea psihica a omului. Postmodernitatea insa duce pina la capat dezvrajirea iubirii occidentale: asistam la amurgul iubirii ca dorinta metafizica si instalarea comunicarii de gen.

Tematica

0. „Hermeneutica iubirii”, o ontologie a detaliului

1. Pasiunea iubirii si iubirea pasiunii

2. Stapinul. sclavul si iubirea (Mecanismul medierii si dorinta triunghiulara)

3. Dorinta de a fi dorit

4. Economie libidinala si iubire – darul si schimbul

5. Iubirea si pluralitatea eurilor: de la lovitura psihica de stat la autohipnoza

6. Gelozia: unicitatea monoteista si dublul

7. Viitorul unei amintiri din Paradis in epoca simulacrelor

8. Retorica limbajelor iubirii: „Discursul indragostit”

9. Manipulare si seductie

10. Alteritate si comunicare de gen

Bibliografie teoretica: *** Communications, nr. 35 1982 (Sexualités occidentales); *** Amour et sexualité en Occident, „Points”, Le Seuil, Paris, 1991; *** Krisis nr. 17 1995 (Sexualité ?); Bataille, Georges, L’érotisme, UGE-10/18, 1965; Culianu, Ioan Petru, Eros si magie in Renastere, Nemira, Buc., 1994; Evdokimov, Paul, Taina iubirii, Christiana, Buc., 1994; Fromm, Erich, Arta de a iubi, Ed. Anima, Buc., 1995; Finkielkraut, Alain, Intelepciunea dragostei, Editura de Vest, Timisoara, 1994; Hutin, Serge, Secretele tantrismului, Ed. Sofia, Arad, 1993; Platon*Ficino, Banchetul*Asupra iubirii, Editura de Vest, Timisoara, 1992; Stendhal, Despre iubire, ELU, Buc., 1967; Rene Girard, Minciuna romantica si adevar romanesc, Univers, Buc., 1972; Denis de Rougemont, Iubirea si Occidentul, Univers, Buc., 1987; Sigmund Freud, Psihanaliza si sexualitate, Editura stiintifica, Buc., 1994; Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Humanitas, Buc., 1994, (cap. 8); Roland Barthes, Fragments d’un discours amoureux, Ed. du Seuil, Paris, 1977; Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine amoroasa, Nemira, Bucuresti, 1995; David COHEN, Limbajul trupului in relatiile de cuplu, Polimark, Buc., 1997 (ed. I: 1992); Otilia Dragomir (coord.), Femei, cuvinte si imagini, Polirom, Iasi, 2002; John Gray, Barbatii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus, Editura Vremea, Buc., 1998; John Gray, Marte si Venus in dormitor, Editura Vremea, Buc., 1998; Maschino, Maurice T., Pornostroika. Dragostea la sovietici, Bucuresti, Nemira, 1996; Dominique Picard, Du code au désir Le corps dans la relation sociale, Dunod, Bordas, Paris 1983; Théodule Ribot, Logica sentimentelor, Editura stiintifica si enciclopedica, Buc., 1988; Strategic Interpersonal Communication, Ed. by John A.Daly, John M. Wiemann, LEA, Hillsdale, New Jersey, 1994; Sik Hung Ng, James J. Bradac, Power In Language Verbal communication and Social Influence, Sage Publications, Newbury Par, London, New Delhi, 1993

Cursul tiparit: Amurgul iubirii, Idea, Cluj-Napoca, 2004

Bibliografie romanesca: Bassani, Giorgio, Gradinile Finzi-Contini; Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Luni de fiere; Bulgakov, Mihail, Maestrul si Margareta; Dostoievski, F. M., Eternul sot; Durrel, Lawrence, Alexandria Cvartet si Cvintetul din Avignon; Eliade, Mircea, Maitreyi; Fitzgeral, Scott, Blindetea noptii; Hesse, Herman, Lupul de stepa; Huxley, Aldous, Geniul si Zeita, si „Doua sau trei gratii”, in: Surisul Giocondei; Ibraileanu, Garabet, Adela; Kundera, Milan, Insuportabila usuratate a fiintei, Kundera, Milan, Ridicole iubiri; Proust, Marcel, La umbra fetelor in floare, vol. I: In preajma doamnei Swann (care se afla in: In cautarea timpului pierdut, vol. III; de aici mai ales: „Cum am incetat momentan s-o vad pe Gilbert – Cea dintii si scurta schita a durerii pricinuita de o despartire si a progreselor intermitente ale uitarii”); Remarque, Erich Maria, Arcul de triumf; Meyrink, Gustav, Fata verde etc

Subiecte Facultatea de Drept

ianuarie 16th, 2008

1.      Realitate si comunicare

2.      Regulile interpretarii: semnele si intelegerea lor

3.      Tehnicile lecturii

4.      Ascultarea activa

5.      Metacomunicarea

6.      Limbajul corporal

7.      Interpretati gesturi din limbajul corporal

8.      Comunicare si actiune comunicativa: axiome, principii si finalitati

9.      Elementele situatiei comunicationale

10.  Functiile mesajului in situatia comunicationala

11.  Cum se construieste un text teoretic /o prezentare  sau un discurs

12.  Cum se construieste un CV si o scrisoare de intentie si cum se procedeaza la interviul de angajare

13.  Analiza tranzactionala

14.  Cum se aplica tehnicile asertivitatii


Subiecte MNA si MAT

ianuarie 16th, 2008

1.      Realitate si comunicare

2.      Regulile interpretarii: semnele si intelegerea lor

3.      Tehnicile lecturii

4.      Ascultarea activa

5.      Metacomunicarea

6.      Limbajul corporal

7.      Interpretati gesturi din limbajul corporal

8.      Comunicare si actiune comunicativa: axiome, principii si finalitati

9.      Elementele situatiei comunicationale

10.  Functiile mesajului in situatia comunicationala

11.  Cum se construieste un text teoretic /o prezentare  sau un discurs

12.  Cum se construieste un CV si o scrisoare de intentie si cum se procedeaza la interviul de angajare

13.  Analiza tranzactionala

14.  Cum se aplica tehnicile asertivitatii

15.  Programarea Neuro-Lingvistica: comunicarea cu sinele

16.  Tehnicile Programarii Neuro-Lingvistice

 

De Sarbatori

decembrie 28th, 2007

Urez tuturor vizitatorilor site-ului Sarbatori Fericite, in tihna si pace, si un An Nou in care sa li se implineasca cele mai secrete dorinte astfel incit sa ajunga la o fericire cu totul personala!

Hello world!

noiembrie 8th, 2007

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!